Institutul Național de Genomică

1 iulie 2021 | Știri locale | 0 comentarii

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MFE) prin vocea ministrului de la acea vreme Ioan-Marcel Boloș a anunțat printr-un comunicat postat pe website-ul instituției la 24 ianuarie 2020, planul ambițios de a construi în România un „Institut Național de Genomică, al cărui principal scop va fi promovarea medicinei genomice” și că „MFE va începe deja demersurile necesare pentru finanțarea acestui proiect în viitoarea perioadă de programare”.

Conform aceluiași comunicat Institutului Național de Genomică ar avea următoarele atribuții:

Pe plan național:

  • Reducerea indicatorilor de morbiditate, prin elaborarea și execuția de protocoale și analize genomice de prevenție / screening, diagnostic și tratament, precum și servicii medicale de înaltă performanță, în domeniile oncologie, cardiologie, endocrinologie, ginecologie, hematologie, medicină internă, gastroenterologie, pediatrie, ORL, oftalmologie, medicină materno-fetală, geriatrie și boli neurodegenerative;
  • Secvențierea ADN-ului celulelor tumorale (din tumori sau care circulă în sângele pacienților), cu scopul de a administra tratamente personalizate;
  • Crearea unei baze de date genomice și clinice pentru România, cu multiple implicații în știință;
  • Accelerarea substanțială a proiectelor de cercetare genomice din domeniile genomică, proteomică și metabolomică prin analizarea și interpretarea eficientă a datelor;
  • Valorificarea rezultatelor cercetării din domeniu prin introducerea acestora în circuitul economic sub formă de produse, procese și servicii noi sau îmbunătățite;
  • Suport metodologic în îmbunătățirea cadrului de reglementare a domeniului genomică în România și în prevenirea riscurilor specifice de securitate națională.

Pe plan european:

  • Participarea la Declarația de Cooperare pentru accesul la cel puțin 1 milion de genomuri secvențiate în Uniunea Europeană până în 2022. Scopul este colaborarea pentru accesul sigur și autorizat la băncile naționale și regionale de date genetice și alte date relevante pentru sănătate, prin integrarea infrastructurii și expertizei europene în genomică, augmentarea valorii investițiilor statelor-membre în acest domeniu și producerea de studii clinice de impact;
  • Participarea, prin Ministerul Sănătății, la Parteneriatul European pentru Medicină Personalizată, având ca scop finanțarea, implementarea și cooperarea în domeniul medicinei personalizate. Acest parteneriat va avea acces la fonduri nerambursabile specifice.

Pe plan internațional:

  • Participarea la Programul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord – Știință pentru Pace și Prosperitate în domeniul genomicii;
  • Implementarea Rezoluției WHA57.13 a Organizației Mondiale a Sănătății prin asigurarea contribuției necesare de către guvernele membre și a comunității științifice la progresul genomicii;
  • Finalizarea studiilor clinice în domeniul telocitelor de către echipa Institutului și trecerea la medicina aplicativă, având ca scop dezvoltarea de noi terapii în regenerarea tisulară și transplantul autolog de telocite, având potențialul de a revoluționa domeniul medicinei regenerative, punând România în fața țărilor concurente.

 

MFE mai are în vizor și alte proiecte interesante în ceea ce privește aplicarea cunoștințelor de genomică în domeniul sănătății. De exemplu, pentru perioada 2021-2027 există un proiect intitulat „Programul Operațional Sănătate (POS)” care are un capitol dedicat genomicii. Un subcapitol al acestuia mi-a atras în mod deosebit atenția prin intențiile îndrăznețe (subliniate mai jos) și prin faptul că, numai pentru acesta, se estimează că se vor aloca aproximativ 90 miliarde de euro – FEDR OP1: Crearea și dezvoltarea infrastructurii naționale de genomică centrată pe progres tehnologic și inovare, realizarea oportunităților și obiectivelor științifice de cercetare-dezvoltare și inovare, conectarea inițiativei naționale la rețelele europene de expertiză științifică.

Exemple de acțiuni eligibile:

  • proiectarea și execuția infrastructurii de cercetare-dezvoltare necesare;
  • realizarea activităților de cercetare-dezvoltare și inovare în genomică, proteomică, transcriptomică, metabolomică, bioinformatică și biotehnologie;
  • secvențierea întregului genom (WGS) și a ADN-ului mitocondrial (mtDNA) la pacienți și persoane sănătoase și stocarea datelor împreună cu datele fenotipice și clinice în vederea îmbunătățirii prevenției, diagnosticului și tratamentului patologiilor bolilor rare dar și comune; secvențierea întregului exom (WES); secvențierea ARN (RNA-seq) pentru studiul transcriptomului, a mecanismelor de modulare a expresiei genice și a miRNA;
  • platformă Big Data securizată, de mare capacitate, inclusiv computație cuantică și algoritmi specifici;
  • angajarea cercetătorilor științifici, medici specialiști și a personalului indirect productiv;

 

Pe hârtie viitorul sună bine, în ceea ce privește investițiile din Genomics, în România. Rămâne de văzut cât de bine vom pune aceste planuri în practică. Experiența din trecut, în atragerea fondurilor europene pentru cercetare/dezvoltare, nu ne este favorabilă, iar între timp, ministrul care anunța crearea ING a fost înlocuit.

Surse:

0 Comentarii

Lasă un răspuns