Genom

Conținutul genetic al unei celule sau al unui virus, în sensul de conținut al informației genetice codificate sau în sensul de conținutul fizic al acizilor nucleici (ADN-ul unei celule, respectiv ADN-ul sau ARN-ul unui virus).

În ceea ce privește genomul unei celule, acesta este compus la rândul său din ADN-ul nuclear și ADN-ul mitocondrial, în cazul celulei animale, sau din ADN-ul nuclear, ADN-ul mitocondrial și cel cloroplastidian, în cazul celulei vegetale [5,6].

Primul secvențiat a fost cel al bactoriofagului φX174 în 1978, cu o lungime de 5386 nucleotide ce conțin 11 gene [7]. Din 1978 și până acum au fost secvențiate genomurile a 5616 organisme, dintre care 439 eucariote, 4594 bacterii, 266 archaea și 317 virusuri [8].

În sens mai larg, Matt Ridley afirma în cartea sa Autobiografia unei specii în 23 de capitole, că genomul este „o carte, care s-a scris singură, adăugând, ștergând și modificând continuu, timp de peste patru miliarde de ani” [9].

Variațiile genomice într-o populație se numesc genotipuri. Trebuie menționată subtila distincție dintre genom care se referă întotdeauna la totalitatea materialului genetic al unui organism (totalitatea genelor), pe când termenul este folosit adesea pentru a desemna un set sau un grup de gene. Organismele diploide prezintă un set de două gene, care la rândul lor reprezintă două variații (alele) ale aceleiași gene.

Postare actualizată la

0 Comments

Lasă un răspuns